Monday, 18 January 2016

Programa scolara din nou in dezbatere publica

Pot sa ma laud ca am trait o viata intreaga impartindu-mi timpul intre educatia propriului copil si educatia a mii de copii care mi-au fost elevi. Am trait cosmarul unui sistem de educatie dictat si dirijat de o pseudo-academiciana si m-am speriat de superficialitatea si haosul creat de alti pseudo –specialisti in educatie aparuti ca ciupercile dupa revolutie. Fiecare reforma a fost inca o povara adaugata in sarcina copiilor. Fiecare reforma a adus idei nastrusnice sau idei destructive.

Inca acceptam rabdatori schimbari nejustificate si cu efecte negative asupra rezultatelor scolare, desi am fost martorii procesului de modificare a atitudinii elevilor fata de profesori si a profesorilor fata de propria lor misiune. Nici parintii nu au fost scutiti de traume. Ingrijorati sau incrancenati, scarbiti si tot mai aroganti, acestia incearca din rasputeri sa-si protejeze copiii de esecul scolar.

Din pacate, mecanismul dezinformarii a functionat perfect. Schimbarile au fost acceptate din nepasare sau cu convingerea ca “asa e bine”, ca “traim vremuri noi si avem nevoie de o modernizare a invatamantului”. S-a reusit perfect dezbinarea parintilor si impartirea acestora in tabere. Divide et impera functioneaza perfect cu victime sigure in randul generatiilor care vor termina liceul acum si in anii imediat urmatori. Rezultatele la examenele nationale si testele PISA sunt graitoare. Ne imbatam cu medaliile de aur dobandite de elevii romani la olimpiade internationale. Uitam sau ne facem ca nu intelegem ca acesti elevi cu minti sclipitoare nu sunt produsul invatamantului de masa. Succesele lor se datoreaza unui program special de antrenament cu profesori-traineri specializati sau prin munca suplimentara si neplatita a unor profesori geniali.

Ce asteptam, nu stiu. Pe principiul scapa cine poate, unii elevi isi vor lua zborul spre scoli din alte tari, altii vor primi educatie suplimentara prin eforturi financiare ale familiei. Ce se va intampla cu majoritatea elevilor crescuti si educati doar in institutii scolare? De ce se urmareste retinerea copiilor cat mai mult timp in scoala? La ce se va reduce rolul familiei?

 Am facut aceasta introducere si veti vedea ca lungimea ei o depaseste pe cea a ideii care a determinat scrierea acestui articol: Ce materii vor studia elevii din clasele aV-a – a VIII-a in conformitate cu noile planuri-cadru prose de minister?
Ce m-a deranjat?
1.In primul rand marirea numarului de ore la fiecare clasa. Ce m-a revoltat? Scaderea numarului de ore de limba romana la clasa a V-a.
2. Modul cum sunt formulate Conditiile de implementare in Cap.1. Note comune, aspecte specifice si conditii de implementare (http://www.portalinvatamant.ro/dbimg/files/Analiza-comparativa-a-celor-3-variante-de-plan-cadru-supuse-consultarii.pdf)
3. Este clar ca propunerea s-a facut fara a avea o situatie clara a resurselor umane care ar putea sa preia noile obiecte de studiu si a resurselor financiare necesare implementarii acestui nou plan-cadru.
· Reglementarea statutului curricular al disciplinei Consiliere si orientare si analiza nevoilor de abilitare curriculară a celor care o vor preda
· Elaborarea unei metodologii privind disciplinele opționale. ACEASTA METODOLOGIE ERA NECESARA INAINTEA AVANSARII ACESTUI PROIECT. FARA ACEASTA, PARINTII SI PROFESORII APROBA OBIECTE NOI DE STUDIU, NU CONTINUTUL SI METODOLOGIA ACESTORA.
· Resurse umane pregătite pentru a preda discipline optionale integrate pe arie/trans-arii. EXISTA POSIBILITATEA ASIGURARII DE CADRE DIDACTICE SPECIALIZATE SI IN ZONELE RURALE?
· Alocări suplimentare de resurse financiare care să sustină procesele de inovare curriculară si formarea cadrelor didactice. CE SUME? ARE MINISTERUL ACESTE RESURSE?

4. Discutam de ani de zile calitatea si continutul manualelor scolare si necesitatea actualizarii lor. Nu s-a reusit lucrul acesta nici macar la obiectele de studiu existente.

5. Ne plangem de lipsa de pregatire a profesorilor care predau obiecte de baza, calitatea predarii esre motiv de nemultumire pentru copii si parinti. DE CE NU INVESTIM IN RIDICAREA NIVELULUI DE PREDARE? DE CE CAUTAM SA-I ZAPACIM PE COPII CU O MAI MARE DIVERSITATE DE OBIECTE DE STUDIU?

6.In foarte multe scoli nu s-a putut face reabilitarea si modernizarea cladirilor in care elevii invata. CUM PUTEM SA PRETINDEM COPIILOR SA PETREACA TOT MAI MULT TIMP IN CONDITII NEPOTRIVITE STUDIULUI?


Va propun un exercitiu de imaginatie:
Un adult lucreaza 40 de ore/ sapt., pentru care primeste salariu. In majoritatea timpului face o activitate de rutina, putand sa se opreasca din lucru, sa privesca pe fereastra, sa vorbeasca la telefon, sa se ridice de la birou, sa bea o cafea in timp ce lucreaza etc, dupa orele de munca, precum si sambata si duminica se dedica activitatilor in gospodarie, se distreaza, se odihneste.

Un copil de 13-14 ani petrece 31 de ore in clasa, supus rigorilor de disciplina, concentrandu-si atentia, traind emotii. In fiecare zi are cel putin 5 activitati care-l solicita in mod diferit. In afara orelor de scoala, elevii isi fac temele, ceea ce inseamna inca 3-4 ore de studiu/ zi, la care mai adaugati cateva ore in weekend, in functie de pretentiile scolii si ambitiile copilului. Cred ca nu exagerez daca avansez idea ca un copil din clasele a V-a – a VIII-a (la liceu lucrurile iau o alta amploare) munceste in jur de 50 de ore/ sapt. Nu am introdus in calcul activitatile extra scolare la care participa multi copii: instrumente muzicale, limbi straine, sport, arte plastic etc

Aveti explicatia aversiunii pentru scoala, a reactiilor de agresivitate, a refuzului de a mai invata. Profesorul este inamic, scoala este un loc de tortura. Cei cu spirit rebel sau cu capacitate de conservare, vor schimba datele problemei: se vor razboi cu profesorii, vor initia activitati “de divertisment” interzise in scoala.

Orice angajator este obligat prin lege sa respecte niste norme privind conditiile de munca si efort la care sunt supusi angajatii.

Cine supravegheaza conditiile, nu doar de studiu, ci de efort intelectual si psihic la care sunt supusi copiii? Daca masurile de suplimentare a obiectelor de studiu sunt doar “gaselnite” noi pentru a crea locuri de munca, atunci ideea este criminala. Generatii de copii tot mai obositi vor termina scolile fara niciun chef de studiu sau de munca si tot mai multi “profesori de umplutura” fara vocatie vor fi expusi bataii de joc al copiilor.

Un popor autodistrugator isi distruge sistemul de educatie si de sanatate. In Romania primele semne sunt evidente de cativa ani, dar mai este timp sa ne salvam.

Care ar fi solutia?
1. Reducerea numarului de obiecte de studiu, astfel: 20 ore la clasa a V-a , 22 la  a VI-a, 24 de ore la clasa a VII-a si 26 de ore la clasa a VIII-a. La liceu, numarul de ore nu va depasi 30 de ore. Numarul de ore va creste prin adaugarea unor obiecte noi de studiu sau prin marirea numarului de ore la obiectele de examen.

2. Ridicarea nivelului profesional al cadrelor didactice.

3. Eficientizarea predarii prin actualizarea programelor scolare si a metodelor de predare.

4. Reintroducerea cercurilor scolare pe obiecte de studiu pentru elevii cu aptitudini speciale si care sunt dornici sa participe la pregatire suplimentara sau la elaborarea unor proiecte multidisciplinare, de creativitate etc.
Aceste cercuri vor intra in norma didactica a profesorilor cu experienta didactica si calificati sa presteze acest tip de activitate.

5. Intocmirea unui orar echilibrat, bazat pe interesele copiilor si tinand cont de dezvoltarea specifica varstei.

6.Orele de sport se vor planifica doar la sfarsitul orelor, pentru a respecta nu doar rolul in dezvoltarea copilului, dar si norme minime de igiena.

Puteti sa va spuneti parerea participand la aceasta dezbatere publica: https://www.surveymonkey.com/r/planuri_cadru,



No comments:

Post a Comment