Sunday, 21 August 2016

PEDAGOGUL DE VACANTA – Lectia nr. 4 Temele? O placere!



Introducere
Am scris despre ACTIVITATI de INVATARE si despre PLICTISEALA in articolele precedente. Nu o data ati observat cum nerabdarea si plictiseala se instaleaza la copiii nostri chiar inainte de a incepe sa-si faca lectiile. E ca atunci cand il pacalesti pe copil sa ia prima lingurita de medicament amar. Pentru a doua trebuie sa-l alergi putin, sa te enervezi putin, sa-i stergi lacrimile. Dar sunt si parinti care nascocesc mereu trucuri care ii ajuta sa treaca repede si fara lacrimi peste momentul neplacut.


Asemenea trucuri exista si in pedagogie. Volumul de munca scolara e tot mai mare, informatiile tot mai complexe. Nu poti sa nu recunosti ca aceste generatii sunt de-a dreptul bombardate cu responsabilitati. Dar vrem sa le lasam si bucuriile copilariei. Pentru asta avem nevoie de timp si timpul il castigam prin disciplina si cateva trucuri simpatice.

Simpaticile trucuri despre care veti citi in acest articol sunt rodul cercetarii specialistilor in psihologie si pedagogie de la Universitatea Harvard. Studiul a fost declansat de rezultatele ingrijoratoare la scoala si la examenele nationale. Un alt
fenomen observat in intreaga lume este apatia si chiar depresia care se instaleaza de la varste tot mai mici.

A. Depresia face casa buna cu adolescenta

Exista vreun copil care sa sara in sus de bucurie cand vine timpul pentru efectuarea temelor? Momentul este insotit mai curand de ochi dati peste cap, refuz sau chiar crize de nervi. Ar fi un miracol sa auzi un copil spunand ca n-are chef de joaca, ca mai degraba vrea sa-si faca temele.

Copiii carora li se fac tot felul de promisiuni legate de timp indelungat de joaca, folosirea calculatorului sau a tabletei pentru jocuri online par sa-si faca temele fara sa mai fie nevoie de un imbold. E o aparenta. Efectuarea temelor e doar un mod de  a-si “incanta” parintii care altfel nu ar acorda bonusul. Acest caz merita discutat cu alta ocazie. Copilul pare responsabil, isi face datoria, dar motivul nu este nici pe departe cel mai bun stimul pentru studiu eficient si eficace. El, copilul, mimeaza seriozitatea, parintele respira usurat, toata lumea e fericita. De multe ori rezultatele scolare nu sunt cele asteptate. De aici si nelamurirea: “Nu inteleg. Copilul meu este atat de cuminte si constiincios acasa.” Nu ne dam seama ca de fapt copilului nu-i stat capul la teme, ci la rasplata ca si le-a terminat. Aici se strecoara greseli, iar invatarea se bazeaza doar pe memorarea de scurta durata. N-ar trebui sa ne mire ca a doua zi copilul este ezitant, nesigur sau confuz. Pur si simplu a invatat superficial.

Un alt caz, mai dramatic este cel al copiilor care fac o adevarata criza inaintea efectuarii temelor. Unii ajung la o adevarata performanta a disimularii suferintei cand vine acest moment: amanari, priviri in gol, greseli nenumarate datorate neatentiei si ... lacrimile care ar topi si un ghetar. Cel mai grav este faptul ca dupa un timp, observam tristete neprefacuta pe fata copilului. Situatia devine ingrijoratoare in cazul pre-adolescentilor si adolescentilor, cand varsta aduce stari emotionale care-i transforma pe bunii nostri copii in niste rebeli. “Nu vreau”, “n-am chef”, “nu acum, mai tarziu”, “lasa-ma-n pace”, “esti rau”, “nu te pot suferi” sunt replici care te aduc la exasperare. Relatiile copii-parinti devin tensionate.

Parintii vor rezultate bune la scoala si teme efectuate temeinic. Copilul nu vrea. Parintii doresc ca orele de studiu sa fie respectate. Copilul are alte planuri. Pare un joc al nervilor si al ambitiilor, dar de multe ori situatia devine dramatica si depresia isi face efectul.

Putem sa ne ferim singuri copilul de aceste neplaceri sau este nevoie de interventia medicului? Daca parintele este pregatit si aceste transformari sunt observate de la primele semne, aceasta atitudine se repara usor.

B. Depresia – semne prevestitoare

Ati observat ca postura copilului s-a modificat? Remediati-o. Copilul care incepe sa stea cu mainile incrucisate aproape de corp manifasta deja “pozitia de inchidere”; intai a corpului si apoi a creierului. In curand coloana incepe sa se arcuiasca, barbia este adusa spre piept si privirea coborata. O personalitate “inchisa” refuza comunicarea, ascultarea si reactia la sfaturi. Surprinzator, atitudinea corporala va determina schimbari in creier.

C. Solutia

Instalarea starii de nemultumire in creier poate fi oprita prin modificarea atitudinii corporale. Oamenii de stiinta din domeniul psihologiei si a relatiilor sociale studiaza de mult timp limbajul non-verbal: modul cum ne judeca cei cu care intram in contact, dar si cum ne autoevaluam.

Nu numai ca prin limbajul nostru corporal si facial comunicam celor din jur informatii despre noi, personalitate, temperament, intentii, dar transmitem si propriului nostru creier informatii pretioase si comenzi. Profesorul universitar Amy Cuddy sugereaza efectuarea timp 3 minute a catorva exercitii simple inainte de asezarea la masa de lucru, pe care le aveti demonstrate in ilustratii:

1. stand in picioare, ridicarea repetata a bratelor in V (miscare energica si respiratie cotrolata)
2. indoirea si ridicarea piciorului cu genunchiul la piept si atingerea genunchiului cu bratul de pe aceeasi parte
3. aceeasi miscare, dar cu atingerea bratului opus
4. repetarea primei miscari si ramanerea in aceasta pozitie cu bratele ridicate timp de cateva secunde
 

(Vezi sursa solutiilor: “Controlling for subjects' baseline levels of both hormones, Cuddy and her coauthors found that high-power poses decreased cortisol by about 25 percent and increased testosterone by about 19 percent for both men and women. In contrast, low-power poses increased cortisol about 17 percent and decreased testosterone about 10 percent.”

Dupa parerea noastra, efectul va fi mai placut in cazul copilului mic, daca veti executa aceste exercitii impreuna cu el, explicandu-i de ce faceti aceasta incalzire si faptul ca pozitia bratelor semnifica PUTERE si VICTORIE. Puteti sa faceti comparatie cu personajele-eroi admirate de copii : Superman, Batman etc., care isi initiaza actiunile de salvare pornind din aceasta pozitie. Copiii mai mari pot sa-si pregateasca singuri corpul pentru teme in acest fel, cu conditia sa inteleaga motivul si efectul: abordarea temelor este o actiune care nu poate fi negociata, dar daca este acceptata, creierul isi va folosi intreg potentialul pentru ca timpul de lucru sa nu se prelungeasca si calitatea  temelor sa fie cea dorita. Adolescentii vor intelege cu siguranta mai bine motivatia ridicarii bratelor, daca le reamintiti ca la concertele de muzica la care participa cu entuziasm sunt indemnati mereu sa ”ridice mainile in aer”. Motivul este acelasi: pregatirea creierului pentru receptarea cu bucurie a spectacolului de pe scena. Solistul repeta indemnul de cate ori observa ca publicul nu mai este suficient de activ. Putem sa impartim timpul pentru efectuarea temelor in secvente, in timpul carora sa revenim cu 3 minute de exercitii. ATENTIE! FARA GUSTARI! Rontairea unor snacks-uri in timpul invatarii sau o gustare mai consistenta intr-o pauza de 5 – 10 minute vor transmite creierului semnale derutante si-l va atentiona sa-si imparta energia intre invatare si digestie.

O scurta pauza este necesara intre temele pentru obiecte diferite, dar aceasta va fi folosita pentru:
- schimbarea manualelor
- asezarea in ordine a obiectelor necesare pentru noua tema
- hidratare (ATENTIE! FARA BAUTURI ACIDULATE, DULCI sau ENERGIZANTE!)
- repetarea exercitiilor de la inceput si pentru relaxarea musculaturii gatului
Este complet INTERZISA O “MICA REPRIZA” DE JOC ELECTRONIC in aceasta!
Este RECOMANDABIL sa nu se preia apeluri telefonice pierdute in aceasta pauza! Discutia ar putea dura mai mult decat v-ati propus si reluarea activitatii de invatare se face cu dificultate dupa ce creierul a fost “implicat” intr-o cearta, discutie in contradictoriu sau barfa adolescentina.

Concluzia:
-         orice schimbare in comportamentul copilului poate sa fie un semnal de alarma
-         creierul uman este un computer performant, capabil de rezultate scolare exceptionale
-         ca orice computer, creierul trebuie setat pentru activitatile scolare ale copilului si/ sau “sters”

D. BIBLIOGRAFIE
Biography of Amy J. C. Cuddy, Associate Professor at Harvard Business School

TED talk

Sursa foto:



No comments:

Post a Comment